Lucrez în domeniul agricol de mai bine de 10 ani, iar majoritatea experienței mele este în agricultura de precizie. Iar aceasta ramură a agriculturii este una dintre cele mai implicate în domeniul digitalizării agriculturii, sau poate principala ramură responsabilă de asta.

Acum câteva zile citeam următoarele statistici de la Eurostat și am realizat că cea ce credeam eu despre agricultura românească și despre digitalizarea acesteia, nu este chiar adevărat.

Primul grafic ne arată procentul de afaceri care folosesc “cloud computing” în 2021, din totalul companiilor cu conexiune la internet. 

Pentru că aici am o precizare de făcut – mi s-a întâmplat relativ frecvent ca atunci când am dorit să îi trimit un fișier unui fermier, să nu o pot face decât pe Whatsapp, pentru că aceștia nu folosesc sau nu știu să folosească un banal client de email. Iar în cazurile cele mai fericite, o persoană din cadrul companiei, contabila sau soția sunt singurele care folosesc sau au acces la respectiva adresă de email.

Graficul ne arată că dintre companiile românești, din cele cu acces la internet, doar 14% folosesc “cloud computing”, pe când alții, precum Suedia, Finlanda, Țările de Jos sau Danemarca, au procente de 75-65%.

De ce este acest grafic important? Pentru că în agricultură situația este foarte asemănătoare. Mare parte din fermierii români au cumpărat sisteme autoghidare pentru că au văzut rândurile drepte din țările vestice, iar apoi au văzut avantajele aduse de către folosirea acestora. Ne mai miră de ce Țările de Jos (aka Olanda) sunt un exportator net de produse agricole cu valoare ridicată? Sau Danemarca?

Digitalizarea agriculturii nu înseamnă doar GPS-uri, sau un progrămel gratuit pe telefon unde văd condițiile meteo și parcelele digitizate.

Digitalizarea este formată din foarte multe soluții – ai nevoie de echipamente hardware, precum GPS-ul, imagini din satelit, stații meteo și senzori pe utilajele cu care lucrezi pentru a colecta datele. Dar și de programe specializate, complexe și inteligente, care să colecteze aceste date, să le proceseze astfel încât omul să poată lua deciziile cele mai bune într-un mod simplu.

Având toate acestea gata, îți va fi mult mai ușor să faci trecerea la folosirea Inteligenței Artificiale. Iar din miile de ferme pe care eu le cunosc personal, cred căm maxim 5 ar putea face treaba asta.

În următorul grafic, vedem că chiar și așa, cloud computing-ul înseamnă pentru majoritatea companiilor e-mail și stocare de fișiere.

Următorul grafic, ne arată unde ne situăm când este calculat indicele DII; acesta este un indice complex calculat de Eurostat, care se folosește de mai multe statistici pentru a fi calculat. Foarte pe scurt acesta ține cont de viteza de internet, dacă afacerea respectivă are site web și de complexitatea acestuia, , utilizarea cloud computing-ului, investițiile în digitalizare și așa mai departe.

Și în acest grafic România, alături de sora Bulgaria sunt la coada clasamentului. Iar asta ne arată încă odată că agricultura din România este cel mai puțin digitalizată din Europa și că ne va fi greu să concurăm cu țările din vest, atât timp cât nu rezolvăm asta.

Degeaba ne ajută pământul, dacă nu ne ajută și capul (în cazul acesta calculatorul sau I.A.).

Tu cât de digitală vezi agricultura românească? Spune-mi în comantarii!