Pe 17 Decembrie 2021 Eurostat a publicat un raport extins despre agricultura Uniunii Europene . Statisticile sunt un mod simplu de a ne compara cu alții și de a vedea ceea ce facem bine, dar mai ales ce putem îmbunătăți.

În articolele următoare voi face o sinteză a aspectelor pe care eu le consider importante și îmi voi expune modul meu de a vedea lucrurile și cum ar trebui abordate oportunitățile.

Terenul agricol

Modul în care terenul agricol în România este utilizat are ponderea cea mai apropiată de media UE. Media UE este de 62% din totalul terenului agricol este arabil, urmat de pășuni (31,2%) diferența de 6,7% fiind ocupată de culturi permanente precum livezile sau vița de vie.

Iar faptul că România are o pondere în media Uniunii Europene este un aspect excelent pentru noi. De ce? Pentru ca din punctul meu de vedere această distribuire a modului în care folosim pământul agricol aduce echilibru și oportunități pe care ar trebui să le fructificăm, însă pentru aceasta trebuie să conștientizăm capitolele la care nu stăm bine și să le îmbunătățim, să investim bani acolo.

Tipul fermelor și oportunități

A doua statistică prezentată în acest raport ne arată mărimea fermelor din Europa. Citim că erau peste 10,3 milioane de ferme, dintre care o treime (33,3%) dintre ele erau în România, iar asta este un lucru rău, dar nu foarte rău pentru noi.

Este rău pentru că înseamnă că majoritatea fermelor sunt foarte mici, fără putere reală, unele chiar de subzistență și trebuie ca fermierii români să se asocieze și să lucreze împreună.

Este bine pentru că asta înseamnă că inegalitatea în România, din punct de vedere agricol nu este mare și că agricultura rurală poate fi implementată ușor în scop turistic și tradițional, ecologic.

Vedem că fermele mari în UE deși sunt cele mai puține ca număr, lucrează cea mai mare suprafață agricolă, dar și că numărul total de ferme a scăzut cu 28% din 2005 până în 2016 și cel mai probabil a scăzut cel puțin la fel și între 2016 și 2022.

Majoritatea fermelor din Uniune se ocupă de vegetal (52.9%) pe când ponderea fermelor zootehnice este de 24,5% iar a fermelor mixte este de 21,4%. Tot aici observăm că în perioada 2005-2016, sectorul vegetal a avut o creștere considerabilă, pe când sectorul zootehnic a stagnat, iar fermele mixte au scăzut considerabil.

Foarte important în acest raport este următoarea statistică, mai ales în contextul în care strategia Farm to Fork stabilește o țintă ca cel puțin 25% din suprafața de teren agricol a UE să fie folosită pentru culturi ecologice până în 2030.

România are sub 5% din suprafața agricolă cultivată ecologic, iar asta este cu mult sub media UE. Aici  văd un alt mare potențial pentru agricultura românească, iar fermierii români ar trebui să profite de această oportunitate, corelată cu posibilitatea amintită mai sus de a începe afaceri adiacente agriculturii precum cele cu țintă către tradițional.

Următorul grafic pe care nu îl voi mai încărca și pe care îl puteți găsi în raport, ne arată că România este ultima la producția de legume ecologice, mult sub țări precum Islanda sau Letonia.

Forța de muncă

Acest raport ne arată și că majoritatea celor implicați în agricultură (directori/proprietari de ferme) au vârsta mai mare sau peste 65 de ani, dar și ca aceștia în cea mai mare proporție gestionează ferme mici. 

Interesant este și că 7 din 10 persoane sunt de sex masculin, ceea ce înseamnă că femeile trebuie să se implice în agricultură mai mult, dar sincer, eu cred că această proporție se va egaliza în următorii 10 ani, observând un număr tot mai ridicat de femei în agricultură, deși statistica din raport nu arată în direcția celor afirmate de către mine. Hmmm…!

Că tot discutam de forță de muncă din agricultură, România încă are procentul cel mai mare de populație implicată în agricultură (22,7%)  însă cu o mare scădere în ultimii ani (~45%)

Tot aici vedem ceea ce majoritatea știam deja – că agricultura nu este o muncă de 8 ore pe zi și 5 zile pe săptămâna, dovadă fiind și că numărul mediu de ore lucrate de către un fermier este de 39 ore săptămânal, față de 35,8 ore media generală de munca în Uniune.

Dar și că șansele de a muri la locul de muncă sunt mult mai mari în agricultură. Sunt 6 morți per 100 de mii de persoane în agricultură, iar media EU generală este de 1,8 morți.la același număr de persoane. Așa că sfatul meu pentru fermieri este să se iubească mult și devreme :)!!

Raportul este complex și se întinde pe 105 pagini și îl puteți descărca din primul link din articol. În viitoarele postări, vom vedea restul informațiilor relevante pentru agricultura românească.

Tu cum vezi datele prezentate până acum? Ești de acord sau crezi diferit? Spune-mi în comentarii.