Am ajuns și la partea financiară, cea de-a treia parte rezultată din acest raport. 

Agricultura trebuie văzută de către tot mai mulți fermieri ca o afacere și nu doar ca o ocupație, pasiune sau menire.

Cât de importantă este agricultura, economic pentru țară?

În primul grafic observăm un lucru extraordinar de important pentru România – ce procent din Produsul Intern Brut este adus de către agricultură. Și vedem că în 2005 agricultura aducea aproape 8%, iar în 2020 a scăzut la 3,8%. 

Acest procent este cel mai mare din întreaga Uniune și ne dă câteva lucruri asupra cărora să reflectăm:

1. dacă acest procent este atât de mare (în special dacă ținem cont că anul 2020 a fost foarte secetos, iar producțiile în mare parte a țării, au fost extraordinar de slabe), înseamnă că România trebuie să dezvolte intens și alte ramuri ale industriei, în special cele cu conexiuni directe cu agricultura
2. sectorul agricol ar trebui să beneficieze de finanțare mai bună din partea guvernului, pentru că această ramură aduce mulți bani la PIB-ul țării și trebuie menținută competitivă și dezvoltată

Aceste două lucruri par opuse, însă guvernul Român le poate aplica pe amândouă, pentru ca ele lucrează împreună și nu se concurează.

Raportul continuă cu acvacultură și piscicultură, capitol la care România este de negăsit și este oarecum normal, pentru că țările cu ieșire la Oceanul Atlantic și Marea Mediterană, domină acest domeniu, iar Marea Neagră, trebuie să recunoaștem, este relativ săracă în privința pescuitului, mai ales în contextul în care resursele acestei mări sunt împărțite cu atâtea alte state.

Însă capitolul #5 al raportului, care este depre procesare și producerea alimentelor și băuturilor, ar trebui studiat de toți cei care fac economia țării. 

Aflăm că majoritatea companiilor implicate sunt mici și foarte mici (cu un număr de sub 50 de angajați), însă majoritatea sumelor din acest domeniu, au fost produse/obținute de către marile companii (cu peste 250 de angajați).

Iar strategia Farm to Fork, încurajează disponibilitatea și accesibilitatea alimentelor proaspete, sănătoase și naturale, astfel că micii producători au o mare oportunitate de care ar trebui să profite într-un număr cât mai mare și cu ajutorul programelor guvernamentale și subvențiilor, mai ales în contextul în care România stă foarte prost în acest domeniu.

Statisticile din acest capitol ne arată cât de prost stăm și cât de mult putem beneficia, dacă investim bani în această ramură, de procesare a produselor agricole primare

Exportăm sau importăm?

Atât exporturile, cât și importurile au avut o creștere în ultimii 10 ani, însă se vede clar că numărul exporturilor este superior celui al importurilor, balanța economică fiind pozitivă.

Observăm că România exportă mai mult decât importă produse agricole (inclusiv alimente procesate) în exteriorul UE, însă raporturile comerciale în interiorul UE ne arată că importăm mai mult decât exportăm, fiind pe locul 3.

Facem asta pentru că exportăm foarte multe produse agricole neprocesate către țări precum Egipt, Iordania și altele, însă importăm foarte multe produse alimentare, în special procesate din Europa, precum fructe și legume sau pâine congelată și paste făinoase. Astfel, că revin la ceea ce am spus mai sus, că este extrem de important să investim în industria care să proceseze produsele agricole primare.

Foarte interesante sunt cazurile Bulgariei, care are o balanță pozitivă a exporturilor atât în interiorul cât și în exteriorul UE, sau al Țărilor de Jos, care importă mult din afara Europei, produse agricole brute și pe care le procesează și le exportă masiv în interiorul Uniunii. Aici ar trebui să țintească și România să ajungă în următorii 25 de ani. Iar dacă te uiți atent și pe restul de grafice și statistici, înțelegi că Olanda este defapt “samsarul” Europei.

UE exportă (produse agricole și alimentare și derivate) în special în Regatul Unit, Statele Unite ale Americii, China și Elveția, și importă din Brazilia, Regatul Unit, Norvegia și Statele Unite ale Americii.

Iar astfel am trecut de mijlocul acestui raport, urmând să vedem cum stăm și în alte domenii adiacente agriculturii și producției de hrană, precum infrastructura de transport, servicii și consum, dar și prețuri și mediu.