Metro 2033, este prima carte dintr-o serie de trei scrise de către Dimitri Gluhovski. În această carte, acțiunea are loc în anul 2033, într-un viitor apocaliptic, unde după un război mondial nuclear, majoritatea populației a murit, mai fiind doar câțiva supraviețuitori.

O parte dintre aceștia trăiesc în subteranele metroului din Moscova, fiind organizați în mici organizații statale. Mai mult mai mai puțin, fiecare stație de metrou este ca o țară, independență, dar sunt diverse alianțe și războaie care se poartă între acestea stații.

Însă toate au un dușman comun – radiațiile și monștrii mutanți de la suprafață, care intră periodic în tuneluri și atacă stațiile mărginașe.

Într-una dintre aceste stații trăiește și Artiom, un tânăr de 24 de ani, care va avea ocazia să călătorească de-a lungul liniilor de metrou, să vadă cum trăiesc alții, dar și să iasă la suprafață, să se lupte cu monștrii, dar și să afle un lucru foarte important pentru viitor.

Una peste alta, această carte este interesantă, mai ales dacă ești fan al genului SF. Doar că prima jumătate a ei, este banală, fără o acțiune foarte dinamică.

Iar în final, un scurt fragment din carte care mi-a plăcut:

Să-ți imaginezi locuitorii acestui oraș cum coborau la metrou numai pentru a ajunge mai repede dintr-un punct al acestei metropole nemărginite într-altul…asta era imposibil. La ce se gândeau ei în fiecare zi? Ce-i neliniștea? În general, ce-i putea neliniști pe oameni atunci când nu erau nevoiți să se teamă în fiecare clipă pentru viața lor și nu luptau mereu pentru ea, încercând să o prelungească măcar cu o zi?